„La Crăciun, când tăia tata porcul și-l pârlea, și-l opărea, și-l învelea iute cu paie, de-l înnădușa, ca să se poată râde mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor și făceam un chef de mii de lei, știind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig și beșica s-o umplu cu grăunțe, s-o umflu și s-o zurăiesc după ce s-a usca…” – Ion Creangă
Pomana porcului (sau Ignatul) este o sărbătoare românească celebrată pe 20 decembrie, cu patru zile înainte de Crăciun. Este una dintre cele mai vechi tradiții ale acestei țări, fiind practicată de sute de ani, suprapunandu-se cu sărbătoarea Sfântului Mucenic Ignatie Teoforul.
Este o sărbătoare românească care are loc în gospodăria proprie, în care oamenii se strâng de la mare la mic pentru a aduce o ofrandă divinității, mulțumind pentru bucuriile și lecțiile primite peste an și rugându-se pentru fericire și belșug în anul ce va urma.
Românii cred că, în seara de dinaintea ceremoniei, respectiv pe 19, porcii care urmează să fie sacrificați se visează având la gât un șirag lung cu mărgele de un roșu aprins, semn că vor fi sacrificați. Acest ritual al sacrificării este foarte rar întâlnit în religia creștină, reprezentând paradoxul purificării oamenilor prin post (atât la mâncare, dar mai ales spiritual), dar și sângele porcului.
După ce porcul este tăiat de către un membru al familiei de sex masculin, de preferat cineva care are experiență în ceea ce privește acest ritual (eventual, având mici „ucenici” care, la rândul lor, vom duce mai departe tradiția după ce vor crește sau când vor fi pregătiți), ceilalți membri (care până atunci au privit ritualul) încep să pregătească masa.
După ce carnea este sortată și tranșată, măcar o bucată din fiecare parte a porcului este aleasă pentru a fi servită la ospățul mare al zilei: de la mușchi la coadă (care se oferă de obicei copiilor pentru a putea fi prăjită, sub supravegherea părinților), toate sunt puse într-un ceaun mare și sunt gătite cu numeroase mirodenii și condimente (cât mai naturale și mai tradiționale posibil).
În timp ce mirosul îmbietor de friptură umple curtea, pe masă sunt așezate diverse mâncăruri tradiționale care vor acompania carnea de porc: mămăligă, murături, mâncăruri reci și băutură ce va face mâncarea să alunece mai bine.
După ospăț se adună mai multe persoane și din restul de carne se gătesc diferite mâncăruri tradiționale care vor fi servite în restul zilelor de sărbătoare care vor urma, fiind împărțite la rudele și prietenii care au venit și au fost invitați la sărbătoare.
Pomana porcului este o zi care unește toată familia și toți prietenii apropiați în același loc, făcându-i să se apropie și mai mult unii de ceilalți. De asemenea, este ziua în care fiecare reflectează asupra evenimentelor petrecute de peste an, bune sau rele, care le-au adus bucurii, tristeți sau le-au oferit diferite lecții, mulțumind pentru ele și pregătindu-se pentru un nou an plin de binecuvântări.
Mai multe despre acest ritual, dar și despre multe altele, vom discuta împreună în cadrul cursurilor online de limbă romana pentru straini.Totodată, dacă această zi de decembrie vă prinde pe plaiul românesc, vă sfătuim să luați parte la acest eveniment. Dacă nu aveți rude sau prieteni, puteți oricând vizita Festivalul „Pomana porcului” care are loc la Băile Balvanyos, unde numeroase echipe se întrec în a pregăti cea mai frumoasă masă pentru juriu și vizitatori. Veti vedea acolo ce înseamnă cu adevărat acest ritual pentru poporul român. În plus, veți gusta o rețetă foarte îndrăgită de români.